Deşi majoritatea copiilor ar tinde spre a spune că greşesc, pentru că nu voi vorbi aici despre mama,îmi asum răspunderea de a fi criticată.Mama,pentru mine, va ramane mereu Mama.Şi faptul ca tot ce scriu acum,nu va fi despre ea, nu trebuie luat ca o desconsiderare.Ci pur şi simplu aşa simt eu!
De când eram mică, având în vedere că părinţii mei lucrau zilnic, mă duceau mereu să stau cu mătuşa,verii şi unchiul meu.Nu pot spune că am conştientizat ce simt pentru Ea,de mică, aş minţi.Ştiţi cum se spune: Îţi dai seama cât de mult ţii la o persoană, abia după ce o pierzi.
Aşa s-a întâmplat şi în cazul meu...Mătuşa mea mi-a fost ca o a doua mamă.Valorile pe care mi le insuflau părinţii mei, Ea le cultiva.Avea o putere de convingere nemaipomenită şi întotdeauna a fost o luptătoare.Asta admir la Ea:puterea de convingere şi bunătatea cu care îi trata pe ceilalţi,bunătate ce mi-a transmis-o şi mie.
Deşi nu mai este printre noi astăzi(consider că Dumnezeu îi ia pe unii oameni prea repede langa el),aş da orice să îi pot spune adio şi ce nu am avut ocazia să îi spun din timp:că o admir şi o iubesc enorm!
6 comentarii:
trist...ne dam seama ca trebuie sa spunem ceea ce simtim, dupa ce e deja mult prea tarziu...
E foarte frumos ce ai scris.
Imi pare rau pentru ea!
Te iubesk!:x:*
Te iubeşte în continuare.
ai scris foarte frumos despre ea...asa simt eu despre bunica de pe mama ,care slava Domnului inca e vie si puternica.ma inteleg mai bine cu ea decat cu mama
e un sentiment foarte placut
asa este pentru mine bunica mea, care , the same, m`a crescut :) Si serios, nu pot sa imi imaginez cum va fi cand ea nu va mai fi....oricum, nice post :)
asa e si bunica mea pt mine....pt k ea m`a crescut...in a way intotdeauna am pus`o mai presus decat orice alta persoana, inainte sa apara un anume cineva....dar oricum ramane acolo impreuna cu el :) Nici nu pot sa`mi imaginez cum va fi cand ea nu va mai fi :-<...oricum, frumos postul. si foarte adevarat
Trimiteți un comentariu